Când scriem și pronunțăm „ORI”/ Când scriem și pronunțăm „OR” ?
Cele două conjuncții se confundă pentru că: . 1) se aseamănă atât formal (fiind paronime); 2) cât și funcțional – semantic, ambele fiind conjuncții coordonatoare.
Totuși, între cele două conjuncții există deosebiri semantic funcționale: 1) „ORI” exprimă un raport disjunctiv: Scrii ORI citești? Cine cântă mai frumos, Ion ORI Mihai?. 2) „ORI” poate fi substituit și este, în același timp sinonimul lui „sau”. 3) ,,OR” realizează un raport adversativ, de tipul „însă”, dar cu un grad redus al ideii de opoziție. Rolul lui „OR” este de a argumenta, menit să justifice sau să corecteze ceva: Doamna învățătoare m-a acuzat că am spart geamul. Or, în pauza respectivă, nici nu eram în clasă.
,,ORI” ȘI ,,OR” se deosebesc prin:
- „ORI” poate fi distribuit atât în propoziție, cât și în frază: Pleci luni ori marți? Citești ori privești la televizor?
- „OR” se folosește numai în frază, legând două propoziții: Colegii s-au supărat că nu i-am însoțit în excursie; or, în ziua aceea, am avut o febră foarte mare.
Punctuație și etimologie
1. Înainte de „OR” se pune punct și virgulă, iar după, numai virgulă.
2. „ORI” estu un cuvânt moștenit din latină, iar OR este un neologism de origine franceză.
Autor, Vasile Pop
Adaugă comentariu