Actualitate

S-a stins o lumină – prof. univ. dr. Ioan FLOREA din Șieul Maramureșului!

image_printPrinteaza

Un stâlp al generațiilor trecute, stâlp al Universității „Babeș – Bolyai” din Cluj-Napoca, susținător-fondator al Extensiei „Babeș Bolyai”- Sighetul Marmației.
A spus vineri, 5 august 2022, la vârsta de 89 de ani: „Adio oameni buni, sau, La revedere, pe mai încolo, în lumea neștiută, dar cu semne că există ceva forme dincolo”.

Eram vecini în Șieul nostru, pornitor din generația fratelui meu Puiu.
Nu pot să spun că l-am știut bine, dar în vacanțe, când venea și el rar să-și viziteze părinții, îi admiram ținuta elegantă, zâmbetul, salutând sau răspunzându-le trecătorilor la salutul „Lăudăm pe Iisus!”. Se vedea bucuria că are încă ocazia de a saluta așa, ca în pruncie. Și îi mai admiram și mașina Renault 12 când activa că profesor universitar în Maroc, în vremea în care prin Șieu circulau căruțe cu roți din lemn, camioane Bucegi sau Steagul Roșu, cărând bușteni de la Botiza la CIL Sighet sau, din când în când, câte o mașină Dacia 110 și, mai apoi, Dacia 1300. Anume stătea în fața porții să mai poată saluta așa ca pe la noi, să schimbe câteva vorbe și să-și amintească de anii în care încă îi mai știa pe oameni, cel puțin, după poreclă.

Era dintr-o familie de gazde, singurul copil al lui Gaboru Halbului din Centru, vecin cu noi. Îi țin minte părinții, oameni de omenie, stând de vorbă și cu noi, copiii, stând pe laița de lângă poarta de intrare în curte. Putea să rămână fecior la plug , dar l-a chemat cartea, s-a dăruit ei, ajungând profesor universitar recunoscut și temut al Universității „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, „spaima” Facultății de Contabilitate-Finanțe, cursul de Statistică, prin exigența-i recunoscută, ieșind specialiști recunoscuți în domeniul financiar-contabil, fiind, probabil, înjurat în prima fază, când era vorba de examene, și apoi elogiat în timpul aplicării cunoștințelor predate de excelentul profesor șieuan, Ioan Florea.

Fiind de ceva ani, și eu, în Cluj, ne-am intersectat în cartierul Grigorescu, pe timp de vară, de vreo 2-3 ani, era îmbrăcat precum un sportiv, sportiv și în mers, dar n-am îndrăznit, și nici nu era în loc potrivit, să îl abordez și să-i zic că și eu sunt șieuan, chiar vecin. M-am gândit mult la acea ocazie ratată. Cred că s-ar fi bucurat să vorbim, să-i amintesc de fratele meu, Puiu, un bun prieten din generația lui din Șieu. Cu siguranță își vor vorbi acum și își vor depăna frumoasele amintiri din Șieul natal.

După spusele înalților prelați și nu numai, cum că moartea este o continuare a vieții, sau, odată cu moartea viața de-abia începe, să le dăm crezare cu toată oponența unora, zicând că  „viața este un eșec, terminându-se cu moartea „.
Sunt ziceri împărtășite sau nu, dar să-i zicem prof. univ. dr. Ioan Florea, șieuanului nostru: Drum lin printre stele și odihnă veșnică în Lumină, în Împărăția Domnului!

DUMNEZEU SĂ-L ODIHNEASCĂ ÎN PACE! SINCERE CONDOLENȚE FAMILIEI!

Gheorghe Mihăiescu

oferta-wise

3 Comentarii

Click aici pentru a comenta

Adresa ta de email nu va fi publicată.

  • Am avut bucuria să-l cunosc personal. I-am fost de câteva ori în preajmă, la Cluj și la Sighet. După 1990, a încercat să facă ceva în Sighet pentru Maramureșul lui drag, dar n-a reușit. Sunt mulți sigheteni care i-au fost studenți și cu siguranță, la aflarea tristei vești, îl vor pomeni cu pioșenie pe ultimul său drum. Odhnă veșnică, Domnule Profesor Ioan Florea!

  • Da, o lumina, un om de mare valoare! Ma simt onorat ca a fost la noi acasa si l-am cunoscut personal.

    Elev al lui Aurel Visovan la Sighet, la Liceul „Dragos Voda” in 1948, devine in 1973… profesor al lui Aurel Visovan la Facultatea de Stiinte Economice din Cluj (dupa ce acesta „absolvise” cei 16 ani de inchisoare…).
    A dat un ajutor nepretuit tatalui meu cand acesta era obligat sa dea 3 ani in 1 an (cum hotarasera autoritatile) convingandu-si colegii sa accepte programarea examenelor dupa cum putea tata sa vina de la Sighet si sa-si ia liber de la serviciu.
    Tatal meu i-a ramas mereu recunoscator si numele prof. Florea era intotdeauna rostit cu respect si simpatie in familia noastra.
    Vesnica odihna si memoria binecuvantata!

  • A plecat dintre noi prietenul nostru drag, Prof. Univ. dr. Ioan Florea, veste trista primita la mii de km departare. A plecat de pe „meleagurile noastre”, sufletul lui „zburand” printre stele, spre alte lumi, spre vesnicie…
    A fost o personalitate care a facut mare cinste Universitatii „Babes- Bolyai, Cluj, in calitate de dr. Profesor Universitar, o lunga perioada de timp, pana la pensionare. A parcurs, pe rand, cu mult succes, toate gradele universitare, pubicand o multime de carti si publicatii de specialitate, mult apreciate.
    Imi permit sa-i spun prieten, pentru ca asa am fost, prietenia nostra incepand de cand am fost colegi la Liceul „Dragos Voda” din Sighet, el fiind in clasa VIII-a, iar eu in clasa a IX-a. Lucram mult impreuna, in timpul liber, rezolvand probleme de matematica, programat, petrecand timpul liber impreuna, amandoi fiina de pe Valea Izei, el din Sieu, iar eu din Salistea de Sus.
    Ne-am reintalnit la Cluj abia dupa 5 ani, el student in anul IV la Fac. de Matematia-Fizica, iar eu student in anul I la aceeasi facultate si am fost cazati in acelasi camin.
    A fost considerat exigent si cu corectitudine; pretindea sa se stie carte.
    Dupa ce ne-am casatorit si familiile noastre au devenit prietene si ne vizitam la Cluj, la Viseu sau la Sieu.
    Era o fire vesela cu un ras molipsitor. Aveam si dese „intalniri” telefonice si am pastrat tot timpul o calda prietenie, care va ramane in amintirile noastre…
    Un astfel de om nu poate fi uitat, de toti care l-au cunoscut.
    Bunul Dumnezeu sa-l odihneasca in pace, iar familiei indoliate sa-i dea putere sa suporte aceasta grea pierdere.
    Sincere condoleante familiei indurerate!
    Cu multa durere si mult regret, Fam. Prof. Barcan (07.08.2022, Minneapolis – SUA)

oferta-wise